U t o p i e

 

u t o
p i e


Visez
de mult o femeie
ce ţine în mâini o cutie,
e noapte şi tot în jur e câmpie,
vântul bate domol dar cu tărie
îmi agită friciile toate legate de o funie

şi atunci parcă mă trezesc transpirat,
în urechi încă aud un lătrat
ce nu-l pot oprii nici atunci
când mă spăl cu apa
rece pe faţă
şi nu mă
recunosc

când
privesc în oglindă,
de parcă  nu am trăit
mai bine de douăzeci de ani
împreună cu mine ca spirit şi trup.
Apoi îmi aduc aminte visul de parcă
nici măcar nu s-a terminat, şi parcă
e încă câmpie stihie, iar femeia
goală din vis îmi întinde
cutia ei veche de lemn.
Curiozitatea mă face
să o deschid şi atunci
închid visul şi mă trezesc.
Nu vreau să ştiu
secrete când
mă trezesc.

Girişu de Criş,
22 Ianuarie 2012,
18.35.