IX.

existam superficial

doar într-o sufragerie,

fără mobilă, fără lumină,

doar în lenjerie.

te sprijineai de calorifer,

îmi aruncai priviri de spionaj;

eu urmăream parfumul tău

și uneori cădeam în capcane,

în vis sau coșmar mai adânc

ca gândul.

pe vremea aia nu vorbeam,

cuvântul nu era o necesitate;

dincolo de ferestre

- nici nu mai știu la ce etaj stăteam -

cerul avea culoarea cimentului 

proaspăt vărsat din sac.

ochii tăi cercetau înălțimile,

ai mei scormoneau adâncimile.

ne abandonam timpului - imobili,

ascultând ticăitul sinistru al ceasului din perete,

până la amnezie.

era frumos 

când ne descopeream străini unul de altul,

în lenjerie, pe parchet. 

București,

15 Ianuarie 2014.

Iubitei mele,

Razielle.