Necanonică 3

La revărsatul zorilor
curg lacrimile norilor,
peste copacii ruginiți,
pe care parcă-s răstigniți
toți zeii.

Necanonică 2

E o mică problemă de etică
în numele cui ucizi;
în numele binelui
sau în numele răului,
în numele Domnului
sau în numele tău.

X.

  

Eul

își pierduse sensul

într-un început de septembrie;

își sfârșise gândul,

dar gândul nu voia să se mai nască.

Eul a-ncetat să mai vorbească,

Muza a-ncetat să mai iubească.

Timpul a-ncetat să mai curgă,

spațiul a încetat să se mai întindă.

Soarele a-ncetat să mai răsară,

Iar becul – să se mai aprindă.

Nici ploaia nu mai cade,

somnul a-ncetat să se mai doarmă,

din sticlă a-ncetat a mai curge vin,

fără gând și iubire viața e chin.

10 Septembrie 2014,

Girișu de Criș.

                                

Necanonică 1

Eul
e zeul
unui ateu.
 

Învățăminte

 Ploaia îmi pășește peste gânduri;
mă scurg – în abisul dintre rânduri,
în infern. Sunt doar eu și Ovidiu,
mă-ndrumă spre calea de a fi viu.

Doar iubire coboară în sicriu
cu tine, fără ea – etern pustiu.
Viața singur n-o să poți să înduri,
primește iubirea, și firmituri

chiar dacă e, foamea-ți potolește,
viața-i vis și visul se topește.
Coșmarul cu tine între scânduri
să nu-l cobori – coboară doar cânturi

ce se vor înălța peste pământ,
doar iubirea face din om un sfânt.

11 Septembrie 2014,
Girișu de Criș

audio - ezoteric