Jul 26, 2010

Incursiuni în camera roşie



Ca un soldat mi-am spălat uni(ca)forma/ă ce o cunosc
în apa rece de munte, frecam cu pietre mărunte
hazardat, că mi-am pierdut poate din cuget; nu mă recunosc
în minţile nelegate de nicio punte; miciile amănunte
se pierd gradat; azi nu mă pot învinge, azi nu mă cunosc

stând gol, lipsit de rol... nu găsesc nici un hol, nici un pahar de alcool,

găsesc doar mici cuti în decor, de metal. de sticlă şi de carton,
cu capace sau fără, cu păianjeni sau fără, cu pietre sau fără
pietre multe şi neregulate ca formă; să fie cutiile lui Platon?
Adunările şi scăderile de elemente ce se compun sub lumina rosie

a unei camere, ce îmi pare straină, ca şi amintirile...

Colecţionar de secrete. Degete şi ochi, folosite/folosiţi ca unelte
de răsfoit documnete, de cercetat ideograme, în căutari încete.
Simt o sete de nesăturat... iar gândul mi se scurge la râul de munte
unde, mă vedeam adunând pietre din pietre de temple căzute,

printre runie se pierd cărări labirintice ce, mă poartă spre tine iubito...

Pavate cu trudă-n noroaie, cu fruntea spălată de ploile nestinse
şi nepotolite ce picura în noi... ridic pietrele astea încinse,
ca de jăratec în palme se simt... de tălpile tale nu vor fi atinse,
iar fiinţa-ţi crudă, va-nflorii perpetuu în aşternutul din vise
sub bolta pictată din templul, crescut sub temelia unei camere roşii,

ca focul ce arde în pasărea pheonix, pe cerul înserat în Oraşul Negru.


Către Razielle...

2 comments:

mişca said...

pot spune că e scris grozav!

Unknown said...

genial :)