Mar 13, 2011

Povestea mărţişorului



I.

Cine mai ştie iubito,
povestea mărţişorului,
născută-n hora soarelui,
cine mai ştie iubito,
din legendele satului
pe cea a mărţişorului.
Cine mai ştie iubito,
povestea mărţişorului…


II.

Am să îţi leg câte un şnur,
la gât, la mâini şi la picioare,
în cercuri strânse, protectoare.
Alb împletit cu roşul
sânge scurs în zăpadă,
ca jertfă, ca un sacrificiu,
simbol sau artificiu.

Am să culeg apoi
de pe altarul templului,
doar ghioceii,
primiţi în dar de la zeul Marte,
în prima zi, a timpului său.

În părul tău, veşnic mirosind a primăvară,
am să pun, iubito, ghioceii...

Ce frumos îţi plouă pe umeri părul,
în timp ce-ţi numeri în oglindă
ghioceii...

Tu îmi aduci, iubito, primii stropi
din ploile primăverii.





Iubitei mele, Razielle...
Post a Comment