Nov 28, 2010

II.


E noapte…    
Mă scufund în tine 
ca-ntr-o mare – adânc
mişcat de
valurile tale.
Cobor şi lustrele
din boltă
– tavanul teluric – ,
să îţi pot lumina
curios,
misterul tulburat
prin investigare.

E rece...
Mă înec în tine,
să mi te adâncesc
în mine,
cu-ale tale tulburi
viziuni ce-mi apar
în vise,
ca voci de sirene.

E noapte,
iar – apele tale,
sunt reci la picioare –
când înot...

9 comments:

Solitary Thoughts said...

ai ramas acelasi om, 02, 03, 0infinit, cu margini?

Madame D'ora. said...

poetul pare acelaşi, muza e alta, trăirile mai complexe? :)

pumn de amintiri said...

ar fi ideal daca am putea ajunge una si aceeasi persoana cu idealul nostru... dar daca s-ar intampla asta-nu am mai avea un ideal...

eu said...

de ce nu mai scrii, qu?

Ana-Maria said...

Frumos8->

Mantu Mădălina said...

inoti prin ea?

Septimia said...

Atat de noapte?

S e r e n e said...

imi place ce scrii .:)
tine-o tot asa . bravo tie, si bafta .
pace.^^

fotografnuntidana said...

bafta