Aug 9, 2009

Secvenţe de ploaie




A-nceput ploaia torenţială. Plouă din pământ, de prin asfalt, plouă de pe blocuri înalte,
se scurge apă de prin copaci, de pe stâlpii de iluminat... în înalt;
plouă spre cer, în bălţi violet, în norii nervoşi. Se zice că ar fi, prima furtună de prin văzduh...
Tălpi neuniforme calcă anost asfaltul ud, picături de ploaie se scurg de pe degete până pe umeri,
fără umbrelă, fără ochelari, fără joben. Ce picături frumoase-i curg pe ten,
intrată-n barul de fum, o ea, amantă a cuiva. Întregul sună lichid, până şi muzica jazz, lumina slabă, ceaţa interioară de fum ce umple paharul de rom.
Privirea unui domn dezbracă multe femei, schiţează nuduri de la o masă de lemn,
gânduri inundate de prea multe ploi. Vorbeşte, se crede-ntre prieteni cu toţii artişti,
povestind despre tendinţele din artă. Mulţi privesc năuciţi de cap, o singură siluetă a unui bărbat,
la o masă, şi gălagia unor oameni ce povestesc în contradictoriu. La chelneriţe le zâmbeşte de sub mustăţi, c-o poftă de atingere.
Pe geam se scurge apa-n sus, pâlpâie luminile exterioare... interior gălăgios.

Uşa se trânteşte în urma unei siluete, prinzând degete de ploaie-n toc, încercând reatingerea pământuli.

Eu-ul ieşea dintr-o sală de cinema, pe stradă, printre stropi de ploaie ce i se ridicau pe faţă.
Post a Comment