Feb 18, 2010

Scindare


În sala de operaţie, se fabrică coşmarul perfect,
urmărit cu suspans de poet pe ecranul mare din sala de aşteptare,
în care îşi aşteaptă trupul tăiat, să se prezinte separat de a sa muză
ce nu îl mai mulţumeşte.

Îşi muşcă buza de emoţie (asistând cum...)

buzele  îi erau înţepate de un ac ce cosea buza de sus de buza de jos, strâns;
ochii priveau tulburaţi, agitaţi de o lumină slabă, cu un ochi plâns
şi cu un ochi stâns de apăsările repetate ale imaginilor bizare
ce îl nedumeresc şi pe el.

16 ore de operaţie...

În sala de aşteptare, poetul fumează defect,
o lipsă acută de semnal din sala de operaţie se resimte din ecranul
acoperit de reclame cu muze de împrumut ce îşi prezintă pachetele promoţionale.
Poetul stinge difuz ţigara în scrumieră,

obosit, adâncit în scaunul incomod;

în ecran se întâmplă puţine lucrui, mulţi oameni asistă la formare
unei imagini clare a inconştientului ce trebuie curăţat de idei şi imagini nesănătoase
ce au legătură cu Ea... separarea ar putea dura zeci de ore
şi nu se ştie încă, dacă se va ajunge la vreun rezultat.

Muza a capitulat,

a renunţat la spaţiul cangrenos ce îl ocupa, măcinată de războiul purtat,
s-a sinucis. Mintea poetului s-a scindat, cioburile de gânduri fiind neîmplinite,
nici în sentimente, nici în cuvinte...din imagini lipsind umbre şi forme,
chiar şi unele linii...

Purici pe ecran.
Post a Comment