Jun 21, 2010

La mările


La mări la care nu ajung,
la ţărmuri ce nu le ating...
De-ncerc nu pot să te alung,
dar nici nu pot să te disting...

Eu prin furtuni te caut -- strig,
Iar pielea udă-mi e de frig.

Tu prin genuni de apă-n lung
îţi umezi tălpile -- străpung

limanuri ce nu le ating,
la mările tale n-ajung.
Nici nu mai pot să te disting,
dar nici nu pot să te alung.

36 comments:

Ex Silentio said...

Frumos.

Sandra. said...

La mările depărtări...

''Iar pielea udă-mi e de frig.'' Aşa senzaţie ciudată am avut după ce am citit acest pasaj...:)foarte frumos!

şu said...

să lăsăm briza să intre în noi s-avem orgasm la apus

Anonymous said...

asta da poezie,,,super imi place...exact p gustul si...intelesul meu:*
tine-o tot asa...intr-o zi vei ajunge in varf:)
take care

Anonymous said...

Imi pare rau cand vad ca timpul trece...
Raman doar amintiri,franturi de vise
Si nu stiu d e vremea sa le-nec
In marea de dorinte interzise......

ALy said...

Din cauza ta inca ploua! Vrei sa simtim si noi ploaia?

Qu said...

Clar... vrei să simţi apoi cum e să te topeşti?

Solitary Thoughts said...

uda de frig...de lacrimi...de marea ta ideala!

ALy said...

Da vreau! Parca promiteai soare in max 2 zile :)) cred ca a trecut ceva de atunci si inca ploua...

Qu said...

Na sorry... dar maprins raceala, si nu mai merge... recomand mult ceai ;)))... in lipsa de zile insorite...

Anonymous said...

Sunt eu, "anonima" indragostita de "scrisul" tau...cand mai treceam pe la tine, asta in ultimul timp, nu mai gaseam nimic nou care sa-mi mai inveleasca sufletul(prin urmare am crezut ca poate muza ta s-a ascuns,ca a plecat) dar uite ca acum am gasit din nou doua postari MINUNATE!Chiar daca poate suna ciudat,eu cred ca numai tu stii ce simt in anumite momente si asta pentru ca tot ce citesc pare sa fie parti rupte din mine...oricum, probabil suntem la fel, dar mai greu sa regasit unul pe celalalt.

Qu said...

Cine esti tu Eva, daca tot ma numesti Adam?

Anonymous said...

Nu-ti pot spune, pentru ca ar disparea ceata si ai putea privi soarele cum apune.
Oricum, ti-am intalnit privirea...

Qu said...

Si zici ca mi-ai intalnit privirea...

Ce te face sa crezi ca nu as vedea un rasarit?

Mai bine lasam jocul sa continuie...

(?!)

elena said...

foarte frumos:X:X:)

Anonymous said...

Stai linistit; nu as fi pastrat zarurile jocului in buzunarul meu in loc sa le mai arunc, dar rasarit te asigur ca nu ai vedea.Cum sa-ti explic eu...mai conteaza cine sunt atata timp cat te-ai bagat in joc cu mine?!Cat iubesc ceea ce scrii?... cat pe mine in general nu ma pasioneaza lectura poeziei si totusi de cand am inceput sa citesc ceea ce tu scrii, gandu ca m-as putea regasi in personajul tau feminin imi surade?
apropo, e una si aceeasi femeie despre care scrii? pt ca ma indoiesc ca nu ai avea un personaj concret in viata ta despre si pentru care sa scrii.

Qu said...

Zarurile au fost aruncate ce-i drept, dar depinde si cum o sa cada.
Muza e aceeasi persoana si se stie ea;
Hmm, tu incerci sa spui, ca prin scrisul meu ai redescoperit poezia, sau ai descoperit-o...
In fine momentan nu stiu cine esti, nu stiu cat de mult conteaza, cum bine spui si tu...
Inca nu intelg faza cu rasaritu dar in fine, probabil ai tu motivele tale sa crezi asta.

Regula noua de joc ;)) tre sa iti dai un nume cat de fictiv ar fi el... Anonymous nu e un nume de tipa de misstres sau de ce vrei tu :))

BiancaMihaela said...

http://www.youtube.com/watch?v=0Q0A-gElZr4 merita,zic eu :)

scrii frumos !

Anonymous said...

"Eva" iti convine?
Eu zic doar ca mi-ar placea macar sa stiu ca exista oameni ce simt(si si aplica ce simt) ceea ce tu exprimi in poeziile tale, pentru ca eu am tot cautat si cautat, doar ca sa realizez ca am ramas cam pe dinafara, ca nu pot regasi pe nimeni ca mine si care sa ma opreasca intr-adevar langa el...Zic doar ca m-am indragostit de ceea ce tu scrii si ca acel ceva ce se afla in versurile tale ma defineste(e ceva aproape inexplicabil in cuvinte)

Qu said...

Eva, hmm e bine atat vreme cat nu ma numesti Adam ;)). Desi eu te-am numit asa. Pai, sa iti povestesc ce e in versuri, in scrierile mele,acolosunt eu incatusat, cu simturile,durerile, fanteziile si dorintele mele, dar si cu caderuile, iluziile; totce mi se intampla , tot ce simt se strecoara prin ceea ce scriu, e un rezultat al trairilor mele. Cam asta e etern infernu meu. Inca de la inceputu scrierilor mele la baza a stat ideea unei tipe ideale ce cu timpu se tot cizeleaza si isi tot cauta forma, si na... prefer sa zic ca poezia e o harta a fizicului meu mental ;))...
Regula noua: cuvinte mai dese.

Eva said...

Cuvinte mai dese...?Sicera sa fiu nu ma prea pricep la asta, pentru mine cam fiecare cuvant pare o piedica in exprimarea trairilor si sentimentelor mele...cause words come and go....
P.S. Eu am aruncat deja zarurile(cam prea devreme, stiu), acum daca faci miscarea corecta si te prinzi, bine( apreziez atentia cu care observi oamenii), daca nu, jocul continua

Qu said...

Jocul continua se pare caci eu nu strivesc corola de minuni a lumii ;)). Cat as incerca sa te demasc, hmm misteru te invaluie ;)). Incerc sa te compun din ceea ce zici, din exprimare,din cuvinte;e pe care le folosesti, si nu stiu, am ceva banuieli, darparca vad ca nu sunt fondate, deci nu pronunt zarurile decat atunci cand sunt sigur ca le vad foarte bine... momentan jucam se pare, cel puti tu, cu niste carti de joc goale ;)). Si se pare ca avantajul e de partea ta; ca tu stai in mister, cu fata acoperita ;))...
Oricum... deci zici ca esti o persoana cunoscuta mie, ce mi-a intalnit privirea; ca daca o sa te cunosc zici tu ca as fi "disapointed" si nu ar fi un rasarit ci un apus, hmmm ;)). Ciudat...
astept mai multe...

still playin the game, yeey>:) said...

la propriu vorbind, nu stiu daca ai fi dezamagit daca m-ai cunoaste, dar poate daca ai afla cine sunt, ci nu cum sunt...nu mai incerca sa ghicesti cu nume-ele aproape ca nu reprezinta nimic-, doar jucand carti si cam orice alt joc,ca de ex al nostru, te lasi condus de intuitie, mergi pe intuneric, nu vrei sa ai o gandire matematica, crede-ma.
aaa, nu mai stiu ce am vrut sa-ti zic....oricum,daca pana acum eu iti putEam Vedea cArtile, acum zarurile sunt la tine;)

Qu said...

Zici ca zarurile sunt la mine, dar momentan nu stiu cum si unde sa le arunc... Sa le arunc oare printr-o poezie sau scriere? Presupun ca nu ai blog, ca daca ai fi avut... hmm defapt ai zis ca nu prea stii sa iti exprimi sentimentele in cuvinte. Oricum ma gandesc ca esti cineva la care nu ma astept. Cartile mele inca raman deschise privirilor, a tale sunt doar cele ce le pui jos...
ma faci tot mai curios de tine...
momentan,incerc sa nu-mi mai chinui mintea sa te descos, ca nu prea reusesc. Poate intr-o poezie te descriu asa cum esti ;)) sau poate nu ;)). ne-ar mai trebui ceva reguli ..si pasi deurmat ..macar cateva cerinte...

EVA said...

Mie mi-a parut ca ti-am dat f multe indicii mai ales in ult msj:)(limbajul meu si mai ales anumite sintagme ce obisnuiesc sa le folosesc)..ai putea cauta raspunsuri aproape de tine, dar crede-ma ca mult mai bine e sa le descoperi tu singur.Nu-mi prea vine sa cred ca nu stii cine sunt, dar daca e asa, nu ma deranjeaza deloc asta sa stii.
Aa, da, deci nu-s nicio fosta sau ceva de genu...

Aseara m-am gandit la tine si la jocul asta foarte incitant de care... depindem acum, si ma gandeam asa la momentul in care o sa afli cine sunt(moment in care sigur vei avea o parere gresita despre tot ce am vorbit noi prin mesajele astea " mascate"...si stai linistit, nu am nicio intentie acum de a-ti baga"sentimente in corpul tau")
aseara mi se parea totul atat de material, atat de efemer dar imprevizibil...si ma gandeam cu regret ca intotdeauna am atribuit persoane iubite masca pe care am construit-o eu( dar culmea, cu ajutorul si poate chiar aprobarea lui) ,idealul meu, masca ce a crapat de fiecare data si am ramas doar cu cioburi ce m-au taiat in palme; acum nu mai sper, astept doar material pt urmatoarea masca...vezi? cred ca la capitolul asta suntem noi f asemanatori, pt ca pariezi ca nici tu nu ti-ai intalnit muza in persoana, si pana la urma, crezi c-o vei intalni vreodata?eu ma indoiesc-sad but more than true-

EVA said...

"(în) zi,

palmele nostre obosite de atingeri,
se divagă dezordonat,
în pat.
în aşternutul în care suntem pasageri,
blazaţi, precum nişte anonimi,
cu feţele pictate ca o pereche mimi,
ce şi-au pierdut expresivitatea. "...

Qu said...

Mintea mea uneori este tabula rasa.
Si adevarat graiesti in ceea ce zici.
N-ar trebui sa cioplim statuieta, masca, forma, caci cand o consumam, atunci ramane vidu, ramane necunoscutul ala care destrama. Si aseara mi-am dat seama ca nu esti vreo fosta, dar am intrat si mai adanc in bezna.
Aproape. Cat de aproape... Sintagme, cuvintele tale... nu gandesc unde trebuie... poate ma indepartez prea tare.
Ziceai ceva de material, ei bine pentru mine e totul metzfizic, caci nu concep nici o forma anume, ci o himera.
Niciodata nu am sperat la muza perfecta, ci doar la un inlocuitor, o copie nu neaparat fidela, la "ceva ce nu pleca", "ceva ce nu paraseste"

Qu said...

Acolo unde mi se termina poezia... incepe frustrare si nevoia... incepe un gol de trebuie umplut...

EVA said...

"ceva ce nu pleca", "ceva ce nu paraseste"....am auzit si sorbit cuvintele astea de mai mult de o mie de ori,de prea multe ori, si au calcat pe ele, le-au sfasiat; deci mi-a ramas doar "gol" in mine.Si cand ma gandesc, tocmai eu, "precauta" in cuvinte si in exprimarea sentimentelor am ramas mereu acolo...acolo, de cand a inceput ploaia si pana dupa apus.In fine, oamenii pot avea parte doar de un lucru inexplicabil de frumos si profund(asta numai pt unii, din pacate si f putini) si anume iubirea; nicio alta activitate, traire sau ce mai vrei tu, nu ar putea vreodata inlocui fenomenul asta;fiecare fiinta tanjeste macar in sinea lui sa fie iubit si mai ales sa iubeasca...eu sunt goala acum, mai ales de speranta, dar imi place jocul asta cu tine(asta ca sa nu termin asa pesimist mesajul si si e adevarat, desigur)
App, daca ti-as zice ca daca vrei tu, ti-as spune cine sunt int-o clipa, ai accepta sa punem capat aici intunericului?

Qu said...

Ma macina curiozitatea ce-i drept.
Chiar vreau sa aflu cine esti...
Misterul e bine venit, la fel si intunericul, darmereu tre sa fie si o dimineata, un rasarit... o vreme frumoasa, ca azi de exemplu ;))

EVA said...

Ha, ha, ca azi de exemplu..cat de subtil:)) bine, tu ai vrut-o, dar sper ca ramane intre noi.

Qu said...

Pai o sa ramana atat timp cat nu o sa dai raspunsul pe blog...

Anonymous said...

...

ivoire said...

si bineinteles ca iti ador cuvintele :)

Sandra. said...

Daaaaaaa!Îmi place noul skin!E alb, e frumos!


:)Scuzată-mi fie îndrăzneala, cum e vremea pe la tine?

Sandra. said...

E 12:00 fix! Nu e nimic special, doar faptul că sunt obsedată de ore fixe.